Sparanghelul este o leguma valoroasa, cu origini in regiunile mediteraneene si asiatice, cunoscuta pentru proprietatile sale nutritive exceptionale, precum continutul bogat in fibre, antioxidanti si vitamine. In prezent, este cultivat pe scara larga in lume, fiind apreciat pentru gustul sau delicat si poate fi savurat in numeroase feluri, de la servirea simpla, cruda sau fiarta, pana la combinatii sofisticate in retete culinare variate.
Beneficii pentru sanatate
- Sparanghelul este o leguma cu foarte putine calorii. 100 de grame de lastari proaspeti contin doar 20 de calorii.
- Pe langa aceasta, lastarii sai contin niveluri moderate de fibre alimentare. 100 de grame de lastari proaspeti furnizeaza 2,1 grame de fibre. Fibrele alimentare ajuta la controlul constipatiei, scad nivelul colesterolului rau (LDL) prin legarea de acesta in intestin si regleaza nivelul zaharului din sange. Studiile sugereaza ca o dieta bogata in fibre ajuta la reducerea riscului de cancer de colon-rectal prin prevenirea absorbtiei compusilor toxici din alimente.
- Lastarii sai au fost folositi de mult timp in multe medicamente traditionale pentru a trata afectiuni precum edeme si sindromul de colon iritabil.
- Lastarii proaspeti de sparanghel sunt o buna sursa de antioxidanti precum luteina, zeaxantina, carotenoide si criptoxantine. Puterea lor antioxidanta, masurata in ceea ce priveste capacitatea de absorbire a radicalilor de oxigen (valoarea ORAC), este de 2150 µmol TE/100g.
- Impreuna, aceste compusi flavonoizi ajuta la eliminarea radicalilor liberi oxidanti nocivi din organism si protejeaza impotriva posibilelor boli de cancer, boli neurodegenerative si infectii virale.
- Sparanghelul proaspat este o sursa bogata de folati. 100 de grame de lastari furnizeaza aproximativ 54 mcg sau 14% din doza zilnica recomandata de acid folic. Folatii sunt unul dintre cofactorii esentiali pentru sinteza ADN-ului in interiorul celulei. Studiile stiintifice au aratat ca un consum adecvat de folati in dieta in perioada preconceptie si la inceputul sarcinii ajuta la prevenirea defectelor tubului neural la bebelusul nou-nascut.
- Lastarii sai sunt, de asemenea, bogati in grupul de vitamine B, cum ar fi tiamina B1, riboflavina B2, niacina B3, vitamina B6 (piridoxina) si acidul pantotenic B5. Acest grup de vitamine este esential pentru functionarea optima a enzimelor si a metabolismului celular.
- Sparanghelul proaspat contine, de asemenea, cantitati decente de vitamine antioxidante, cum ar fi vitamina C, vitamina A si vitamina E. Consumul regulat de alimente bogate in aceste vitamine ajuta la dezvoltarea rezistentei impotriva agentilor infectiosi si la eliminarea radicalilor liberi daunatori si pro-inflamatori din organism.
- Lastarii sai sunt, de asemenea, o excelenta sursa de vitamina K. 100 de grame contin aproximativ 35% din doza zilnica recomandata. Vitamina K are un rol potential in sanatatea oaselor prin promovarea activitatii de formare a oaselor. Nivelele adecvate de vitamina K in dieta ajuta la limitarea daunelor neuronale din creier. Prin urmare, are un rol in tratamentul pacientilor cu boala Alzheimer.
- Sparanghelul este o sursa excelenta de minerale, in special cupru si fier. De asemenea, contine cantitati mici din alte minerale esentiale si electroliti, cum ar fi calciul, potasiul, manganul si fosforul.
- Potasiul este un component important al fluidelor celulare si corporale care ajuta la controlul ritmului cardiac si al tensiunii arteriale prin contracararea efectelor sodiului. Manganul este folosit de organism ca un cofactor pentru enzima antioxidanta, superoxid dismutaza.
- Cuprul este necesar in productia de celule rosii de sange. Fierul este esential pentru respiratia celulara si formarea celulelor rosii de sange.
Descriere leguma
Sparanghelul este un lastar delicat (in forma de sulita) care creste din reteaua de rizomi subterani. Este destul de popular ca o delicatesa plina de aroma a sezonului de primavara. Utilizarea sa in alimentatie era bine cunoscuta de catre grecii si romanii antici, care admirau delicatetea sa. Fiind una dintre cele mai vechi legume inregistrate, se crede ca a avut originea in zonele de coasta ale Mediteranei de est si regiunile din Asia Mica.
Botanic vorbind, sparanghelul este o planta perena erbacee apartinand familiei Asparagaceae. Este strans legata de plantele din familia Liliaceae, care includ si ceapa, usturoiul, lalea, narcisa…etc. Denumirea stiintifica: A. officinalis. Aceasta leguma-sulita este cultivata astazi in mod extensiv ca o importanta cultura comerciala in China, Europa, Peru, Australia si SUA.
Coroanele de sparanghel sunt plantate la inceputul primaverii. Acestea cresc in tulpini inalte, ramificate, purtand ace verzi fine, asemanatoare cu ferigile (filocladia), care confera intregii plante un aspect pufos. Cultura proaspata poate fi, de asemenea, stabilita prin insamantare directa sau prin transplantarea de rasaduri cu varsta de 10-12 saptamani.
O planta complet crescuta atinge o inaltime de aproximativ 1.5 metri. Lastarii tineri, comestibili, apar din sistemul radicular subteran extins, care pot fi gata de recoltat la inceputul primaverii.
De obicei, lastarii tineri cu o inaltime de 18 pana la 23 cm sunt recoltati fie prin rupere, fie folosind un cutit pentru curatat, taiand aproape de nivelul solului. Nu este necesar sa taiem lastarii de sparanghel mult sub sol cu un cutit, ceea ce ar putea rani alti lastari in curs de eruptie pe coroana. Ciotul care ramane in pamant dupa rupere se usuca si se dezintegreaza.
Vremea calda ar putea rezulta in deschiderea prematura a varfurilor lastarilor, ceea ce ar putea reduce aroma si calitatea lor generala. Sparanghelul este recoltat o data pe an, pe o perioada de 8 pana la 10 saptamani intr-un sezon.
Lastarii de sparanghel alb sau blansat (spargel) sunt recoltati prin adunarea solului in jurul lastarilor in eruptie, lipsindu-i de lumina soarelui. Aceasta metoda, asemanatoare cu cea folosita pentru endivie, face ca lastarii sa devina palizi prin inhibarea fotosintezei. In unele piete europene, acesti lastari blansati (spargel) sunt preferati fata de cei verzi datorita gustului lor placut si aromei delicate.
Selectie si depozitare
Lastarii de sparanghel sunt cunoscuti si sub multe denumiri locale precum Spragel, Spargelkraut, Asperges, Asperge Commune, Esparragos, etc.
Desi se poate gasi sparanghel pe tot parcursul anului in supermarketuri, acesta este cel mai bun si cel mai aromat in timpul primaverii. In Europa, lastarii sai sunt vanduti in magazine din decembrie pana in iunie.
Sparanghelul ar trebui utilizat cat mai curand posibil dupa recoltare. Altfel, isi pierde repede dulceata deoarece cea mai mare parte a zaharului sau se transforma in amidon. Achizitionarea de la fermele locale sau de la pietele de fermieri ar fi o modalitate ideala de a le savura proaspete.
In magazine, selectati lastarii de sparanghel fragezi, fermi, drepti, netezi, de marime uniforma, cu nuanta de verde inchis/violet si cu varfurile strans inchise. Evitati tijele groase cu creste largi pe tulpini, cele adancite sau de culoare terna, deoarece acestea indica stoc vechi si, prin urmare, un gust neplacut.
Deoarece lastarii sai se altereaza repede, acestia ar trebui recoltati in orele diminetii cand vremea este rece. Dupa recoltare, scufundati-i in apa rece cu gheata pentru a indeparta caldura, scurgeti apa si asezati lastarii in pungi de plastic. Depozitati in frigider la o temperatura de 3-4 grade si 90% pana la 95% umiditate relativa. La temperaturi mai ridicate, lastarii de sparanghel tind sa isi piarda zaharurile naturale si vitamina C. Ca rezultat, isi pierd aroma pe masura ce devin mai dure si incep sa se strice.
Pregatire si metode de servire
Lastarii de sparanghel se rup acolo unde incepe partea lemnoasa. Legati lastarii intr-un snop. Gatiti timp de 2-3 minute in apa clocotita cu varfurile in sus. Apoi, scufundati putin doar varfurile in apa clocotita. Lastarii de sparanghel sunt una dintre cele mai cautate legume savurate primavara.
Lastarii proaspeti sunt preferati la gatit. Pentru a-i pregati, spalati-i in apa rece cu o perie delicata. Lastarii subtiri ca un creion pot fi gatiti direct. Tulpinile groase, insa, trebuie curatate inainte de a fi utilizate in retete.
In general, lastarii de sparanghel au nevoie doar de o gatire scurta. In unele gospodarii, se folosesc oale traditionale pentru a-i gati, unde tulpinile sunt scufundate in apa clocotita in timp ce varfurile sunt doar aburite.
Iata cateva sugestii de servire:
Bruschetta cu sparanghel, rosii si branza. Lastarii de sparanghel pot fi savurati cruzi, fierti, sotati, prajiti sau amestecati cu legume, fasole, pasare sau fructe de mare.
Lastarii aburiti serviti cu sos hollandaise de citrice, unt topit, parmezan sau branza pecorino in retete frantuzesti elegante.
Pe gratar ceapa verde si tulpini de sparanghel unse cu ulei de nuci macadamia sunt un aperitiv de neuitat.
Prajiti-i in tigaie cu seminte de susan, si condimentati cu usturoi, ghimbir si pasta de piper.
Multe restaurante din Germania ofera meniuri speciale de sparanghel in sezonul de primavara.
Profil de siguranta si contraindicatii
In general, sparanghelul este bine tolerat, iar reactiile alergice sunt relativ rare.
Consumul de lastari tineri poate da un miros neplacut urinei. Aceasta se datoreaza metabolismului acidului asparagusic, care se descompune in diverse produse de degradare ce contin sulf, cum ar fi metantiol, sulfuri, etc. Dar acest lucru este inofensiv.
Valori nutritionale
Sparanghel (A. officinalis)(En.: Aspagarus), proaspat, valori nutritionale pentru 100 g
| Principiu activ | Valoare nutritionala | % of DZR |
| Energie | 20 Kcal | 1% |
| Carbohidrati | 3.38 g | 2.5% |
| Proteine | 2.20 g | 4% |
| Grasime totala | 0.12 g | 0.5% |
| Colesterol | 0 mg | 0% |
| Fibre dietetice | 2.1 g | 5.5% |
| Vitamine | ||
| Folati | 52 mcg | 13% |
| Niacina B3 | 0.978 mg | 6% |
| Acid Pantotenic B5 | 0.274 mg | 5% |
| Piridoxina B6 | 0.091 mg | 7% |
| Riboflavina B2 | 0.141 mg | 11% |
| Tiamina B1 | 0.143 mg | 12% |
| Vitamina A | 756 IU | 25% |
| Vitamina C | 5.6 mg | 6% |
| Vitamina E | 1.13 mg | 7.5% |
| Vitamina K | 41.6 mcg | 35% |
| Electroliti | ||
| Sodiu | 2 mg | <1% |
| Potasiu | 202 mg | 4% |
| Minerale | ||
| Calciu | 24 mg | 2.5% |
| Cupru | 0.189 mg | 21% |
| Fier | 1.14 mg | 14% |
| Magneziu | 14 mg | 1% |
| Mangan | 0.158 mg | 7% |
| Fosfor | 52 mg | 7.5% |
| Seleniu | 2.3 mcg | 4% |
| Zinc | 0.54 mg | 5% |
| Fitonutrienti | ||
| Betacaroten | 449 mcg | – |
| Alfacaroten | 9 mcg | – |
| Luteina-zeaxantina | 710 mcg | – |
Leave A Comment