Importanti protectori ai ochilor

Degenerescenta maculara senila este una dintre principalele cauze de orbire la persoanele in varsta. Se pare ca afectiunea poate fi prevenita cu ajutorul a doua categorii de substante carotenoide (pigmenti vegetali, precursori ai vitaminei A). Este vorba despre luteina si zeaxantina, principalii inamici ai degenerescentei maculare senile si unicii carotenoizi in masura sa protejeze macula (portiune a retinei).

Descriere substante

Luteina si zeaxantina sunt cei mai importanti carotenoizi prezenti in partea centrala a retinei (macula), zona responsabila de vederea detaliata si de capacitatea de a distinge culorile. Pentru cei care inca nu au auzit de ele, este vorba despre doua molecule liposolubile (se dizolva cu ajutorul grasimilor) ce apartin familiei carotenoizilor (pigmenti naturali ce coloreaza fructele si legumele in tonalitati pastelate), clasa xantofile. Clasa xantofile mai include spre exemplu si beta-carotenul.

Prezenta celor doi pigmenti naturali in organismul uman alaturi de betacaroten si alfacaroten, poate fi asociata cu vitamina A. Intr-o concentratie majora se pot regasi in tesuturi si in plasma.

O parte importanta (circa 50-90 %) din luteina si zeaxantina provenite din alimentele de origine vegetala sau animala, este eliminata. Insa cantitatea ramasa, odata absorbita in sange, este distribuita apoi in toate tesuturile. Acumularea majora este in retina, in special in aria cunoscuta ca ”macula lutea”, locatie unde actioneaza pentru protejarea functiei oculare.

Luteina

In ochi, desi in cantitati mici, luteina este prezenta inca de la nastere. Pe toata perioada copilariei si adolescentei, cantitatea de luteina creste progresiv, pentru ca in faza adulta sa ramana constanta. Insa cantitatea de luteina din ochiul adultului este corelata cu micile cantitati administrate in timpului etapei de crestere.

Zeaxantina

Zeaxantina este considerata inca un ”sustinator” al functiei vizuale, continut de retina. Furnizat de natura, este unul dintre pigmentii ce le confera plantelor culoarea galbena. Concentrata in special in zona cristalinului, zeaxantina reuseste sa filtreze lumina albastra, separand-o de radiatiile nocive pentru ochi.

Care este rolul celor doua substante in sanatatea ochilor?

In mod continuu, ochii sunt supusi stresului si leziunilor datorate mediului extern. Primul si cel mai pronuntat factor de stres consta in lumina si radiatiile solare si afecteaza de fapt functia vizuala. Insa pe langa principalul factor de stres (lumina solara), ochii sufera si din cauza:

  • Fumului si a prafului;
  • Poluarii ambientale;
  • Oboselii fizice zilnice;
  • Utilizarii intensive a pc-urilor, etc.

Acestor imprejurari (factori externi) li se adauga si patologiile oculare degenerative cauzate de varsta biologica:

  • Cataracta, patologie ce consta in opacizarea progresiva a cristalinului si compromiterea vederii;
  • Degenerescenta maculara senila, maladie oftalmologica manifestata prin pierderea vederii.

In mod natural, pentru a se proteja de razele luminoase prea intense, ochiul se foloseste de propriile sisteme de aparare:

  • Modificari la nivelul pupilelor;
  • Clipitul intermitent al pleoapelor;
  • Functia protectiva a cristalinului (suprafata cristalinului poate fi asemuita unui scut de protectie);
  • Pigmentii retinei, in special luteina si zeaxantina.

Pentru protejarea vederii, ochii au nevoie de diversi nutrienti capabili sa favorizeze regenerarea receptorilor vizuali. Luteina si zeaxantina nu fac altceva decat sa creeze un fel de ecran protectiv pentru ocrotirea celulelor nervoase de posibilele leziuni cauzate de lumina si de radiatii.

Beneficii pentru sanatate

Luteina si zeaxantina, desi nu se bucura de o denumire foarte populara, sunt doi nutrienti esentiali pentru sanatatea ochilor:

  • La fel ca vitamina A, flavonoizii, licopenul sau seleniul, au proprietati antioxidante, favorizand incetinirea proceselor de imbatranire;
  • Odata introduse in alimentatie si asimilate, se concentreaza pe suprafata retinei, protejand-o de radiatiile ultraviolete (UVA si UVB);
  • Prezenta lor la nivelul cristalinului contribuie la prevenirea degenerarii acestuia (previn formarea cataractei);
  • Incetinesc procesele de degenerare celulara de care sunt responsabili radicalii liberi;
  • Ambele molecule protejeaza fotoreceptorii localizati in retina, degradarea careia este considerata printre primele cauze de orbire la persoanele in varsta;
  • Zeaxantina, asociata cu luteina, desfasoara la nivelul ochilor un important rol de protectie, contracarand leziunile provocate de lumina albastra naturala;
  • S-a demonstrat ca luteina si zeaxantina sunt doi pigmenti in gradul sa reduca riscurile aparitiei unor forme canceroase (cancer de piele, mamar, uterin, pulmonar);
  • Cei doi carotenoizi cu efect protectiv feresc organismul de maladiile cardiovasculare (ajuta la prevenirea arteriosclerozei si a infarctului miocardic);
  • De asemeni, ambele molecule ii asigura pielii protectia adecvata impotriva radiatiilor UV si amelioreaza inflamatiile datorate expunerii prelungite la soare;
  • S-a constatat ca in special luteina este un antioxidant in masura sa stimuleze activitatea sistemului imunitar (actioneaza ca un ecran de protectie impotriva agentilor patogeni).

Indicatii terapeutice

Afectiuni oftalmologice

O buna parte dintre maladiile oftalmologice au legatura cu asa-zisele tulburari de opacitate a cristalinului (cataracta). Aceste afectiuni sunt de regula asociate varstei a treia, unde un rol fundamental il au procesele oxidante (de formare a radicalilor liberi). Pentru combaterea radicalilor liberi si totodata a fenomenelor de oxidare, sunt esentiale vitaminele A, C, E, precum si cei doi compusi carotenoizi, luteina si zeaxantina.

Sistemul cardiovascular

Dintre cei doi pigmenti, in special luteina este cea care intareste sistemul cardiovascular si peretii capilarelor, prevenind maladiile cardiovasculare si arterioscleroza (afectiune ce se manifesta prin ingrosarea peretilor arterelor, sclerozarea si pierderea elesticitatii acestora). Astfel contribuie la ameliorarea simptomelor asociate bolilor cardiovasculare si la diminuarea riscurilor de aparitie a infarctului miocardic.

Afectiuni ale pielii

Suplimentarea regimului alimentar cu zeaxantina (poate proveni din alimente sau suplimente nutritionale) are ca efect cresterea concentratiei plasmatice de luteina. Ambii compusi, datorita proprietatilor antioxidante, sunt capabili sa blocheze actiunea radicalilor liberi de la nivelul celulelor cutanate. Mai exact sunt eficiente in ameliorarea iritatiilor si inrosirilor pielii ca urmare a expunerii indelungate la radiatiile solare, precum si in prevenirea cancerului de piele.

Pe perioada sarcinii

In timpul sarcinii este oportun ca dietele sa fie completate de nutrientii esentiali pentru dezvoltarea fatului. Chiar daca inca nu a fost demonstrat stiintific, se pare ca luteina le ofera gravidelor beneficii importante. Prezenta acestui carotenoid in celulele cordonului ombilical indica posibilitatea ca poate fi transmis de la mama la fat prin intermediul circulatiei sanguine, odata cu alti nutrienti. De asemeni, este posibil ca luteina sa favorizeze evolutia unor structuri fetale, in special a ochilor si a aparatului tegumentar (pielea).

Surse alimentare de luteina si zeaxantina

Intrucat nu se pot sintetiza in mod natural de organismul uman, este necesar sa fie asimilate cu ajutorul suplimentelor alimentare sau a dietelor.

Alimentele de origine vegetala si animala

Legumele cu frunza verde se numara printre principalele surse alimentare de luteina si zeaxantina. Pentru a face plinul cu acesti importanti carotenoizi, este necesar sa consumam fructe si legume din belsug.

Luteina si zeaxantina se afla in cantitati majoritare in:

  • Legumele de culoare verde: spanac, patrunjel, salata verde, broccoli, telina, varza, fasole, mazare, rucola, busuioc si in toate legumele si leguminoasele cu frunza verde inchis;
  • Fructe: mango, papaya, kiwi, mandarine, portocale, prune, piersici, fructe de padure si alte fructe de culoare galbena, rosie si portocalie;
  • Alte surse alimentare: galbenusul de ou, porumbul, fisticul.

Capacitatea sangelui de a asimila carotenoizii se afla in stransa legatura cu modul in care pregatim legumele si cu timpul de fierbere:

  • Prelucrarea termica timp de cateva minute va facilita reactiile chimice din organism, permitandu-i acestuia sa asimileze o cantitate superioara de carotenoizi;
  • In schimb, fierberea indelungata nu va face decat sa distruga carotenoizii si sa le atenueze proprietatile;
  • Tinand cont ca nu avem de-a face cu substante hidrosolubile, ci liposobile (se dizolva in grasimi, nu in apa), se recomanda ca legumele sa fie coapte sau fierte folosind grasimi si uleiuri vegetale;
  • Legumele tocate marunt, spre deosebire de cele consumate cu frunzele intregi, accelereaza mecanismul de asimilare a celor doi antioxidanti.

Suplimentele alimentare

Dieta occidentala, din pacate, este destul de saraca in legume si fructe diversificate cromatic. Insa pentru a avea o dieta echilibrata trebuie sa ne straduim sa introducem in alimentatia de zi cu zi, cat mai multe fructe si legume colorate. In alternativa, folosirea suplimentelor alimentare cu luteina si zeaxantina ofera rezultate foarte bune pentru compensarea carentelor nutritionale.

Fiind vorba despre doua elemente esentiale pentru sanatatea celor mari si a celor mici, se recomanda consumul alimentelor bogate in luteina si zeaxantina, in cateva perioade particulare precum:

  • Sarcina, faza in care cei doi nutrienti ajung la bebelus prin placenta si contribuie la formarea retinei;
  • Perioada de alaptare, moment in care nutrientii transmisi bebelusului prin laptele matern, ajuta la dezvoltarea aparatului vizual;
  • Varsta a treia, in scopul protejarii retinei si cristalinului.

Tinand cont ca niciun copil nu prea agreeaza legumele, asigurarea necesarului nutritional se poate face cu ajutorul suplimentelor alimentare.

Doza zilnica recomandata

Persoanele care asimileaza cei doi carotenoizi doar prin alimentatie, consuma circa 3 mg din fiecare. Insa un dozaj mai ridicat nu deranjeaza, intrucat niciuna dintre substantele prezente nu este toxica.

De regula, luteina este administrata impreuna cu zeaxantina. Doza zilnica recomandata este de 4-6 mg luteina (fara probleme se poate ajunge pana la 10 mg) si 3 mg zeaxantina, in doua administrari zilnice.

Descoperiri stiintifice

Cercetarile epidemiologice au aratat ca exista o anumita corelatie intre consumul de fructe si legume in cantitati considerabile si reducerea frecventei cu care apare degenerescenta maculara senila la persoanele trecute de 55-65 de ani.

Se pare ca indivizii care de mici copii se hranesc corespunzator (alimentatia bogata in legume si fructe favorizeaza asimilarea luteinei si a zeaxantinei), apropiindu-se de varsta a treia, sunt mai putin predispusi afectiunilor oculare degenerative de tipul degenerescentei maculare senile. Acelasi lucru este valabil si in cazul cataractei.

Pe parcursul unui experiment efectuat pe un grup de 50.000 de femei, s-a recomandat consumarea zilnica a spanacului. Circa 8 ani mai tarziu, la incheierea studiului, cercetatorii au ajuns la concluzia ca numarul persoanelor diagnosticate cu cataracta, spre deosebire de cele care au consumat o cantitate scazuta de luteina, a fost cu certitudine, unul inferior.

Curiozitati

Zeaxantina si carotenul sunt doua molecule ce contribuie la pigmentarea specifica a porumbului, a fructelor de mango, a galbenusului de ou si a sucului de portocale.

Zeaxantina, alaturi de clorofila, este unul dintre pigmentii galbeni prezenti in frunzele verzi ale plantelor, usor de evidentiat toamna, cand frunzele devin galben-ruginii.

Concentratia de carotenoizi in primele luni de viata este foarte scazuta, ceea ce demonstreaza faptul ca dieta celor mici este total lipsita de alimente solide, mai precis de fructe si legume.

In literatura de specialitate se poate intalni ipoteza conform careia luteina din sange se poate transforma partial in zeaxantina. Insa nu a fost inca demonstrat daca toate formele moleculare se pot modifica.

Locuitorii insulelor Fiji, prin alimentatie, consuma zilnic circa 20 mg luteina si chiar daca fumeaza foarte mult, sunt mai putin expusi cancerului pulmonar.

Toate acestea sunt motive pentru care trebuie sa le insuflam copiilor nostri, inca din primii ani de viata, bunele obiceiuri alimentare. Astfel, odata incluse in rutina zilnica, alaturi de tabieturile personale, deprinderile culinare nu vor mai fi percepute drept constrangeri.