Scortisoara

Beneficii pentru sanatate

Scortisoara a redus nivelul zaharului din sange in cazul rozatoarelor testate in laboratoare. Conform editiei din luna martie 2005 a revistei “Phytotherapy Research”, scortisoara chinezeasca a obtinut scoruri mai bune decat cea de Ceylon. S-au efectuat mai multe cercetari si asupra subiectilor umani, dar efectele sunt greu de definit deoarece dozele si durata tratamentelor au fost diferite in cazul fiecarui studiu.

Totusi, testele efectuate pe animale nu  intotdeauna garanteaza siguranta si eficacitatea in cazul oamenilor. In Germania, s-a aprobat utilizarea scortisoarei in cazul spasmelor gastrointestinale usoare, pentru stimularea apetitului si reducerea indigestiei.

• Amelioreaza disconfortul abdominal si imbunatateste digestia:

Extractele de scortisoara au fost utilizate pentru tratarea problemelor gastrointestinale si calmarea disconfortului abdominal. Scortisoara este un carminativ, un agent care contribuie la eliminarea gazelor intestinale si care a fost folosit in mod traditional pentru combaterea diareei si a greturilor de dimineata. In urma cercetarilor efectuate pe animale, s-a constatat ca aceasta poate ajuta la ameliorarea unui usor disconfort abdominal, cauzat de catre excesul de gaze. Scortisoara este utilizata in caz de dispepsie, flatulenta, stari de greata, colici intestinale, digestie lenta, diaree si atonie digestiva. Datorita efectului usor astringent, este frecvent folosita in cazul diareei la copii.

Aceasta contine componente denumite catechine care contribuie la reducerea greturilor si a starilor de voma. De asemenea, uleiul volatil din compozitia sa poate ajuta la o mai buna procesare a alimentelor prin descompunerea grasimilor in timpul digestiei.

• Trateaza infectiile tractului urinar:

Un studiu realizat in Germania a aratat ca scortisoara suprima complet cauza celor mai multe dintre infectiile tractului urinar (bacteria Escherichia coli, cunoscuta si ca E.coli).

• Distruge ciupercile si virusii care cauzeaza diverse afectiuni:

Rezultatele preliminarii obtinute in urma studiilor efectuate asupra animalelor, sugereaza ca uleiul si extractul de scortisoara au proprietati  antifungice, antibacteriene si antiparazitare. De exemplu, s-a descoperit ca aceasta este eficienta in combaterea ciupercii Candida albicans, responsabila pentru aparitia infectiilor vaginale si bucale. De asemenea, lupta impotriva bacteriei Helicobacter pylori care provoaca ulcerul si combate chiar si paduchii.

Un experiment incredibil publicat in “Journal of Food Science” din 1974 a demonstrat capacitatea acesteia de a combate cele mai multe dintre ciuperci. Mai multe produse de panificatie, obtinute din faina alba, faina de secara, cereale integrale sau cu scortisoara si stafide, fabricate fara obisnuitii inhibitori de mucegai, au fost supuse unei varietati de aflatoxine, un grup de mucegaiuri toxice care apar frecvent in alimente, fiind atat de periculoase incat pot duce la aparitia cancerului hepatic si pot ucide oameni si animale deopotriva. Mucegaiurile toxice au crescut pe toate sortimentele de paine, exceptand painea cu stafide si scortisoara, unde nu erau vizibile deloc. In incercarea de a afla daca stafidele sau scortisoara erau responsabile de acest lucru, cercetatorii au descoperit ca doar 20 mg de scortisoara inhibau 97-99% din aceste mucegaiuri.

• Permite diabeticilor sa utilizeze mai putina insulina:

Unele studii au aratat ca scortisoara ajuta persoanele cu diabet sa metabolizeze mai usor zaharul. In cazul diabetului de tip II, pancreasul produce insulina, dar corpul nu o poate utiliza eficient pentru a reduce nivelul zaharului din sange.

Richard Anderson de la Centrul de Cercetare Nutritionala, Departamentul pentru Agricultura al Statelor Unite ale Americii, Beltstville, Maryland, a descoperit ca scortisoara imbunatateste capacitatea insulinei de a metaboliza glucoza, ajutand la controlul nivelului de zahar din sange. Aceasta contine antioxidantul glutation si un tip de flavonoid denumit MHCP (methylhydroxy chalcone polymer). Se crede ca scortisoara creste receptivitatea celulelor adipoase la insulina, hormonul care regleaza metabolismul zaharului si care controleaza nivelul glucozei in sange.

“1/8 dintr-o lingurita de scortisoara tripleaza eficienta insulinei” afirma James A.Duke, profesor doctor, fost botanist al Departamentului pentru Agricultura al Statelor Unite ale Americii si autor al lucrarii “The CRC Handbook of Medicinal Herbs”. Doctorul Duke recomanda ca persoanele cu diabet sa se adreseze medicului in legatura cu beneficiile scortisoarei.

• Reduce durerea:

Scortisoara contribuie la reducerea durerii datorita actiunii sale de inhibitare a prostaglandinei.

• Are efect antiinflamator:

Cinamaldehida din compozitia scortisoarei actioneaza impotriva coagularii trombocitelor din sange, care pot ingreuna fluxul sanguin. Realizeaza acest lucru prin inhibarea eliberarii acidului arahidonic (un acid gras responsabil cu raspunsul inflamator) din membranele celulelor. De aceea, scortisoara este utila in cazul inflamatiilor, cum ar fi artrita reumatoida.

• Amelioreaza simptomele racelii si gripei:

Atat in India, cat si in Europa, scortisoara a fost utilizata traditional in tratamentul virozelor, deseori in combinatie cu ghimbirul (Zingiber officinale). Ghimbirul stimuleaza circulatia sangelui, mai ales la nivelul extremitatilor (degetele de la maini si picioare), iar scortisoara este un remediu traditional pentru reducerea durerilor musculare si a altor simptome ale racelii si gripei.

• Mentine sanatatea creierului:

Unele cercetari sugereaza ca aroma si parfumul scortisoarei actioneaza ca stimulenti cognitivi, ce ar putea imbunatati memoria, capacitatea vizual-motorie si memoria virtuala. Aceasta contine aldehida cinamica. Studiile efectuate asupra rozatoarelor carora li s-a administrat aldehida cinamica au inregistrat ameliorari ale comportamentelor de tip depresiv, induse de catre stres. Aldehida cinamica este administrata oral in tratamentul tulburarilor comportamentale si psihice. Descoperirile recente ar putea fi utile in tratarea depresiei.

Scortisoara (Cinnamomum Verum si Cinnamomum Cassia)

• Cinnamomum verum, denumit si “adevaratul copac de scortisoara” sau “copacul de scortisoara din Ceylon” este un copac mic, vesnic verde, din familia Lauraceae, originara din Sri Lanka. Alaturi de alte specii de scortisori, cum ar fi Cinnamomum Cassia, scoarta copacului Cinnamomum verum este folosita pentru obtinerea scortisoarei.

Vechiul sinonim botanic al acestui copac – Cinnamomum Zeylanicum – deriva din fosta denumire a Ski Lankai, si anume Ceylon.

Copacii Cinnamomum verum cresc pana la inaltimea de 10-15 metri. Frunzele sunt oval-alungite, avand dimensiunea de 7-18 cm. Florile, aranjate in forma de inflorescenta, au o nuanta verzuie si un parfum distinct. Fructul este o drupa violet cu lungimea de 1 cm, ce contine o singura samanta.

• Cinnamomum Cassia, denumit si “scortisorul chinezesc”, este un copac vesnic verde, originar din Sudul Chinei, scortisoara chinezeasca fiind produsa mai ales in provinciile sudice Guangxi, Guangdong si De asemenea, este cultivat la scara larga si in alte regiuni din Sudul si Estul Asiei, cum ar fi India, Indonezia, Laos, Malaezia, Taiwan, Thailanda si Vietnam.

Copacii Cinnamomum Cassia cresc pana la inaltimea de 10-15 metri, avand scoarta cenusie, frunze dure, alungite, care ajung pana la 10-15 cm. Scoarta copacilor Cinnamomum Cassia este mai groasa, mai dificil de zdrobit, avand o textura mai dura decat cea a scortisorului Cinnamomum verum.

Cum se obtin scortisoara

Aceasta se obtine prin indepartarea scoartei copacului si razuirea suprafetei interioare a scoartei, care este apoi uscata si transformata in pudra. Uleiul de scortisoara se obtine din frunze si ramuri, fiind distilat in baie de aburi.

Se estimeaza ca productia totala a tuturor sortimentelor de scortisoara disponibile ajunge pana la 155.000 de tone, acestea fiind recoltate de pe o suprafata de aproximativ 186.000 de hectare. China, Indonezia, Sri Lanka si Vietnam obtin impreuna 98% din productia mondiala. Sri Lanka inca obtine 80-90% din productia mondiala de Cinnamomum verum (Cinnamomum Zeylanicum), care, de asemenea, este cultivat la scara comerciala in Seychelles si Madagascar.

In general, este vanduta sub forma de pudra sau batoane de scortisoara. Uleiurile esentiale de scortisoara sunt obtinute mai ales din scortisoara chinezeasca (Cinnamomum Cassia).

Exista scortisoara falsa?

Toate tipurile de scortisoara apartin genului Cinnamomum, asa ca, de fapt, nu exista “scortisoara falsa”. Asa-zisa “scortisoara adevarata” (scortisoara de Ceylon) provine de la un anumit tip de scortisor – Cinnamomum verum – originar din Ceylon. Celelalte sortimente de scortisoara provin de la cateva tipuri de copaci, denumiti colectiv Cinnamomum Cassia.

Comparatie intre cele doua tipuri de scortisoara

Prin comparatie cu scortisoara chinezeasca (Cinnamomum Cassia), cea de Ceylon (Cinnamomum Zeylanicum) are o nuanta mai deschisa, un gust usor mai dulce si o aroma mai delicata, fiind considerata mai potrivita pentru deserturi. In schimb, scortisoara chinezeasca este mai potrivita pentru prepararea sosurilor curry.

De asemenea, o alta deosebire o reprezinta pretul, scortisoara de Ceylon fiind mai scumpa. Din cauza diferentei de pret, cele mai multe sortimente de scortisoara disponibile in magazine sunt de tipul Cinnamomum Cassia. Uneori, scortisoara chinezeasca este combinata cu cea de Ceylon, dar aceasta este un produs cu o textura mult mai greoaie.

Batoanele de scortisoara chinezeasca si de Ceylon pot fi recunoscute dupa aspect. Batoanele de Cinnamomum Zeylanicum au multe straturi subtiri si pot fi usor transformate in pudra folosind o rasnita de cafea sau condimente, in timp ce batoanele de Cinnamomum Cassia sunt extrem de tari si sunt realizate dintr-un singur strat gros.

Compozitie

Trei componente regasite in uleiul si pudra de scortisoara, si anume cinamaldehida, acetat si alcool de cinamil, ii confera proprietatile benefice. De asemenea, scortisoara reprezinta o sursa excelenta de mangan, fibre alimentare, fier si calciu.

Toate tipurile de scortisoara contin ingredientul activ cinamaldehida, care, conform Drugs.com, reprezinta intre 65 si 80% din uleiul esential. Deoarece ambele sortimente contin acest ingredient activ, acestea pot avea beneficii similare. Totusi, cele mai multe cercetari au fost efectuate asupra scortisoarei chinezesti.

Desi toate sortimentele de scortisoara ofera acelasi ingredient activ, Cinnamomum verum are avantajul de a contine un nivel mai redus de cumarina.

Continutul de cumarina

Cumarina se gaseste in mod natural in cateva plante, dar este obtinuta si pe cale sintetica deoarece contribuie la prevenirea aparitiei cheagurilor de sange. Totusi, consumata in doze mari, timp indelungat, cumarina poate provoca sau agrava afectiunile hepatice.

Conform editiei din luna mai 2013 a revistei “Journal of Agricultural and Food Chemistry”, scortisoara de Ceylon are un nivel foarte redus de cumarina, in timp ce alte sortimente pot contine de la 18 si pana la 400 de ori mai multa cumarina. In SUA inca nu s-a stabilit doza maxima de cumarina, dar Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor afirma ca o persoana cu greutatea de 60 kg nu ar trebui sa depaseasca doza maxima recomandata de catre Uniunea Europeana, care consta in cel mult 3/4-1 lingurita de scortisoara chinezeasca pe zi.

Utilizari traditionale

Scortisoara obtinuta de la o varietate de scortisori a fost utilizata drept condiment din cele mai vechi timpuri. Este mentionata in textele scrise in limba sanscrita si in Biblie, precum si in lucrarile lui Herodot si Pliniu. In Egipt, Cinnamomum Zeylanicum era utilizata in procesul de imbalsamare. De asemenea, era adaugata in alimente pentru a le conserva. Aceasta a fost cel mai cautat condiment in timpul explorarilor din secolele XV-XVI. In China era utilizata in medicina traditionala.

Este folosita pentru aromatizarea preparatelor culinare, in budinci, bomboane si alte deserturi, precum si in tocanite, sosuri curry, preparate din carne cum ar fi carnea de pasare, si muraturi. De asemenea, este frecvent utilizata pentru aromatizarea bauturilor, cum ar fi ceaiurile si vinul fiert.

Dozajul suplimentelor alimentare cu scortisoara:

Conform Centrului Medical al Universitatii Langone din New York, doza obisnuita in cazul suplimentelor alimentare este cuprinsa intre 1 si 4 grame pe zi. Dozele obisnuite privind administrarea uleiului de scortisoara, care este mai puternic, variaza intre 50 si 200 mg pe zi.

In cazul dozelor de pana la 6 grame pe zi, nu au fost semnalate reactii adverse.

Posibile efecte adverse:

Conform Drugs.com, consumata in exces,  scortisoara poate provoca tulburari respiratorii, poate duce la cresterea pulsului si amplificarea procesului de transpiratie, urmate de stari depresive si somnolenta. Aceasta poate agrava simptomele acneei rozacee si ar putea creste riscul de aparitie a cancerului bucal. Cumarina, regasita in mod natural in scortisoara, poate avea influenta negativa asupra ficatului, deci persoanele cu afectiuni hepatice ar trebui sa evite consumul excesiv.

Utilizat extern, uleiul de scortisoara poate provoca inrosirea pielii, iritatii si senzatie de arsura la nivelul epidermei. Inainte de a utiliza un supliment alimentar, cere sfatul medicului daca esti insarcinata, urmezi un tratament cu prescriptie medicala, daca ai diabet sau suferi de o afectiune hepatica.

Posibile interactiuni:

Utilizata in cantitati mari, poate interactiona cu anumite medicamente, lucru care ar putea dauna ficatului. Pot aparea interactiuni negative cu urmatoarele medicamente:

• Statine
• Acetaminofen
• Amiodarona (folosita in tratamentul afectiunilor inimii)
• Carbamazepina (administrata in tratamentul convulsiilor)
• Medicamente pentru tratarea infectiilor cu ciuperci
• Metotrexat (folosit in cadrul tratamentelor antitumorale)
• Metildopa (folosita in hipertensiune)

Intrucat scortisoara poate reduce concentratia zaharului din sange, consumata in cantitati mari, poate interactiona cu medicamentele pentru diabet, ducand la un nivel prea scazut al zaharului. De asemenea, este posibil sa interfereze negativ cu tetraciclina.

Riscuri ale ingerarii pudrei de scortisoara:

Ingerarea unei cantitati mari de pudra uscata poate fi foarte periculoasa, putand provoca sufocare si pneumonie de aspiratie. Efecte adverse comune sunt: senzatia de arsura in gat, voma, sangerari nazale, accese lungi de tuse si senzatie de presiune in piept.

Valori nutritionale

Scortisoara (Cinnamonum verum), valori nutritionale la 100 g